Government of Moldova, Ministry of Environment

Protecţia mediului Moldova are rădăcini adînci. Ea a început odată cu mişcarea pentru fondarea rezervaţiilor naturale, iniţiată de către baronul Stuart, directorul muzeului "Besarabsckoe Zemstvo" , Magistru în Zoologie, care la 1 martie 1904 a înfiinţat Societatea pentru ocrotirea naturii din Basarabia. Ca rezultat al activităţii societăţii, în anul 1926 au fost luate sub protecţia statului 13 sectoare de pădure. Ulterior, odată cu aprobarea în 1930 a Legii privind ocrotirea naturii în România, au fost create primele rezervaţii naturale sub denumirea oficială de "Arii naturale protejate". Printre acestea cele mai mari au fost cele aflate în Codrii Basarabiei: Căpriana -5011 ha, Lozova - 200 ha, Cărbuna - 35 ha. Alte arii protejate sub denumirea de "Parcuri Naţionale" au fost fondate în luncile Nistrului si Prutului.

Istoria protecţiei naturii în perioada de după cel de al Doilea Război Mondial, poate fi dispersată în trei perioade mai mult sau mai puţin distincte. Prima perioada se referă la anii 1955-1965, cînd prin hotărîri guvernamentale speciale au fost declarate Arii protejate de stat 19,5 mii ha de padure. Printr-o hotarîre a Guvernului din 13 martie 1962 sub protectia statului au fost luate 98 obiective naturale, cu o suprafaţă totală de 3681,1 ha, din care 3031,5 ha - landşafturi naturale.

Cea de a doua perioada se referă la anii 1968-1971. La 15 august 1968 a fost fondat organul central de stat pentru mediu - Comitetul de Stat pentru ocrotirea naturii. Între anii 1968-1988 în fruntea Comitetului s-a aflat ecologul Ion Coteatî. Cu concursul acestuia, în fondul de arii naturale protejate de stat au fost incluse cele mai reprezentative eşantioane naturale. Avînd o suprafaţă sumară de 90821 ha, ele au fost clasificate în 10 categorii de obiective naturale.

La 27 septembrie 1971, printr-o hotărîre a Consiliului de Miniştri, a fost creată prima rezervaţie silvică de stat "Codrii", cu o suprafaţă de 2734 ha, iar în 1972, pe Nistru, a fost înfiinţat primul sector rezervat ihtiologic "Golful Goianei", transformat în anul 1988 în rezervaţia „Iagorlîc”.

În anul 1976 fost publicată prima ediţie a "Cărţii Rosii" a Republicii Moldova, în care au fost incluse 26 specii de plante si 29 specii de animale. Peste un sfert de veac, în virtutea creării unor condiţii extrem de nefavorabile pentru lumea vegetală şi animală, în ediţia a doua a Cărţii Roşii au fost incluse deja 270 de specii de plante şi animale pe cale de dispariţie.

În 1988 instituţia de stat de ocrotire a naturii a fost transformată în Comitetul de Stat pentru ocrotirea naturii şi gospodăria silvică, preşedinte al căruia a fost numit dl Ion Popovici.

În 1990 comitetul a fost transformat în Departament de Stat pentru protecţia mediului înconjurător şi resurse naturale, iar ca conducător a fost numit profesorul, membru-corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei dl Ion Dediu.

În 1998 Departamentul protecţiei Mediului Înconjurător, la conducerea căruia s-a aflat timp de 4 ani dl Sergiu Fandofan, a fost transformat în Minister al Mediului al Republicii Moldova. Ministru a fost numit doctorul în ecologie Arcadie Capcelea. După comasarea cu Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului în fruntea lui s-au aflat respectiv dnii Ion Răileanu, apoi academicianul Gheorghe Duca. În urma reorganizării, în anul 2004 a fost creat Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale condus pînă în 2008 de profesorul Constantin Mihailescu.
În perioada februarie 2008 – august 2009 în fruntea ministerului s-a aflat dna Violeta Ivanov.

Conform Legii nr.21-XVIII din 18 septembrie 2009 Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale a fost reorganizat în Ministerul Mediului.

Actualmente ministru al mediului este dl Gheorghe Şalaru.

Ministerul elaborează şi promovează politica statului în domeniul protecţiei mediului şi utilizării raţionale a resurselor naturale, orientată spre crearea unor condiţii benefice pentru viaţă, dezvoltarea durabilă a ţării, colaborarea internaţională, aproximarea legislaţiei naţionale la cea a Uniunii Europene.